Am hotarat sa mai postez inca ceva azi. Nu stiu cat de mult va place Coelho, il apreciati sau nu, sau daca il cititi…gusturile nu se discuta si parerile sunt impartite. Eu nu am citit decat “Al cincilea munte”, “Diavolul si d-ra Prym” si acum citesc “11 Minute”…mi-a placut foarte mult “Al cincilea munte”, o lectura usoara, dar frumoasa.
La începutul anului 870 î.H., Fenicia – o ţară pe care israeliţii o numeau Liban – sărbătorea trei secole de pace. Fenicienii erau mîndri de aceasta. Nefiind o mare putere politică, ei s-au văzut nevoiţi să-şi dezvolte intens capacitatea de a negocia, unicul mod de a-şi asigura supravieţuirea într-o lume ruinată de veşnice războaie. În urma alianţei încheiate în jurul anului 1000 î.H cu regele Solomon, au trecut la modernizarea flotei comerciale, ceea ce a avut ca rezultat expansiunea comerţului. De atunci, Fenicia a înflorit încontinuu. Navigatorii ei au ajuns în locuri îndepărtate ca Spania şi Oceanul Atlantic şi există păreri – încă neconfirmate – că s-ar găsi inscripţii feniciene în nord-estul şi sudul Braziliei. Vindeau sticlă, lemn de cedru, arme, fier şi fildeş. Locuitorii marilor oraşe ca Sidon, Tir sau Bzblos cunoşteau numerele, citeau în stele, fabricau vin şi foloseau, de aproape două sute de ani, un sistem de scriere numit de greci alfabet. La începutul anului 870 î.H., într-un oraş îndepărtat, numit Ninive, s-a reunit consiliul de război. Cîteva căpetenii asiriene hotărîseră să-şi trimită trupele pentru a cuceri ţările situate de-a lungul coastei mediteraneene. Fenicia era prima ţară care urma să fie invadată. La începutul anului 870 î.H., ascunşi într-un grajd din Galaad, în Israel, doi bărbaţi îşi aşteptau sfîrşitul apropiat.
Citate:
♥ Si sufletul omului, intocmai ca paraiele si plantele, avea nevoie de un soi de ploaie: speranta, credinta, ratiune de a fi. Cand acestea lipsesc, sufletul moare, desi trupul continua sa traiasca.
♥ Cand omul isi urmeaza destinul, e nevoit uneori sa apuce pe alt drum. Alteori, imprejurarile sunt mai puternice si e silit sa se resemneze si sa cedeze.
♥ Dar cand orgoliul straluceste prea tare, orice intelepciune se intuneca.
♥ In viata, din toate bataliile inveti cate ceva, inclusiv din cele pierdute.
♥ Orice necaz vine si pleaca. Asa s-au nascut si gloria si tragedia lumii. Dar cand trec, tragediile lasa urme pe vecie, iar gloria, doar amintiri desarte.
♥ Un barbat trebuie sa aleaga. In asta ii sta forta: in puterea de a decide.
♥ Tot ce se afla sub soare are un rost.
♥ Nu exista tragedie, ci inevitabil. Totul are o ratiune: va trebui doar sa deosebim ce este trecator si ce este absolut.
- Ce este trecator?
- Inevitabilul.
- Si ce este absolut?
- Lectiile inevitabilului.
♥ Curajul este teama care isi face rugaciunea.
♥ Iubind o femeie, inveti sa iubesti toate fapturile.
♥ Vorbele frumoase nu ajuta un om care sufera.
♥ N-ai cum sa eviti inevitabilul.
♥ Cand nu mai ai speranta, n-are rost sa-ti irosesti puterile luptand cu imposibilul.
♥ Daca trecutul nu te multumeste, uita-l pe loc. Alcatuieste-ti o noua viata in care sa crezi. Concentreaza-te numai asupra momentelor in care ai obtinut ce-ti doreai si asta iti va da putere sa reusesti.
♥ Tot ce-ar fi putut fi, dar n-a fost sunt vorbe in vant, care dispar fara urma.
♥ Un copil poate oricand sa-l invete pe un adult 3 lucruri: cum sa fie multumit fara motiv, cum sa nu stea locului niciodata si cum sa ceara cu insistenta ceea ce-si doreste.
♥ Fiecare primeste un nume cand se naste, dar trebuie sa fie in stare sa-si boteze viata cu un cuvant care sa-i dea un sens.
♥ La urma urmei, ce insemna moartea? Nimic mai mult decat o clipa.
Lectura placuta!